Un număr de 15 societăţi de brokeraj au fost autorizate de CNVM, Bursă şi Depozitarul Central să realizeze tranzacţii în lipsă pe acţiunile Fondului Proprietatea. Brokerii au însă nevoie de timp pentru a se acomoda cu aceste operaţiuni, astfel că niciunul dintre ei nu a pariat pe scăderea acţiunilor FP până în prezent.

Teoretic, vânzările în lipsă (short-selling) au debutat marţi, 25 ianuarie, la Bursa de Valori Bucureşti odată cu intrarea la tranzacţionare a acţiunilor Fondului Proprietatea (FP), singurul emitent local care permite acest tip de operaţiuni.

Practic însă, în prima şedinţă de tranzacţionare a acţiunilor FP nu a fost realizată nicio vânzare în lipsă, printre motivele invocate de brokeri fiind intervalul scurt de timp scurs de la emiterea reglementărilor (6 ianuarie) care nu le-a permis să aprofundeze modul în care se derulează tranzacţiile şi nici să îşi pună la punct logistica şi infrastructura de back office. Gradul ridicat de complexitate al acestui tip de operaţiuni, pretabil mai ales investitorilor sofisticaţi obişnuiţi cu tranzacţiile pe derivate, i-a ţinut departe pe investitori.

"Bursa de Valori are obligaţia de a publica la sfârşitul fiecărei zile de tranzacţionare informaţii privind volumul şi numărul tranzacţiilor de vânzare în lipsă executate pe piaţa reglementată, pentru fiecare emitent în parte", a spus Radu Toia, director în cadrul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Alin Barbu, directorul general adjunct al Bursei de Valori Bucureşti, a declarat pentru ZF că nu au avut loc tranzacţii în lipsă marţi, 25 ianuarie, pentru ziua de ieri şedinţa nefiind încheiată, neputând oferi informaţii.

Introducerea vânzărilor în lipsă alături de conturile globale au fost două măsuri de modernizare a Bursei de la Bucureşti, menite să facă piaţa locală de capital mai accesibilă investitorilor străini şi să o alinieze la s