Puteţi învăţa orice din cărţi. Sau cel puţin asta vă promite industria de cărţi self-help. Sănătate, dependenţă, diete, bani, relaţii şi sex, fericire, succes etc. – există cîte o carte pentru orice problemă, chiar şi pentru probleme pe care nu ştiaţi că le aveţi. La categoria self-help de pe Amazon se regăsesc 113.388 de titluri. Mult mai puţine sînt titlurile disponibile pe piaţa românească. Deocamdată, se traduce cîte puţin din tot: de la maculatură (luaţi la întîmplare orice ghid care le spune femeilor cum să pună mîna pe un bărbat) pînă la bestsellers şi cărţi mai serioase, de psihologie pozitivă. Explicaţia cea mai la îndemînă pentru felul în care arată piaţa de carte self-help de la noi ar fi comportamentul consumatorului român, însă trebuie să avem în vedere faptul că, pînă la urmă, fenomenul self-help e unul esenţialmente american. Rădăcinile fenomenului self-help se regăsesc în literatura citită de puritani. Ghidurile care răspundeau preocupărilor de atunci (pioşenie, morală şi muncă) au constituit una dintre sursele eticii protestante – tocmai acea etică prin care Weber explica forţa capitalismului american. Odată cu secularizarea, fireşte, s-au diversificat şi subiectele abordate. În Self-Help Books: Why Americans Keep Reading Them, Sandra K. Dolby identifică patru elemente care au contribuit la creşterea consumului de cărţi self-help: individualitatea şi conceptul de „eu“ în cadrul comunităţii, ca făcînd parte din perspectiva americanilor asupra lumii; tradiţia autoeducării în America; tradiţia literară a eseului didactic, precum şi noua paradigmă a activismului social – imperativul de a face ceva pentru cei din jur, chiar dacă, într-o primă fază, asta înseamnă doar o schimbare în propria viaţă.

Una dintre primele cărţi care a cunoscut un succes răsunător a fost How To Win Friends and Influence People, de Dale Carnegie. Publicată în 1937, într-