La Galaţi s-au iscat puternice controverse în legătură cu soarta „Cavoului Roman", construcţie din secolul 4, cu dimensiuni impresionante, pe care Muzeul de Istorie vrea să îl demonteze şi să îl mute la muzeu, deşi Comisia Monumentelor Istorice a recomandat punerea în valoare „in situ". Cavoul Roman a fost descoperit în 1974, în cartierul Dunărea.

În timpul excavărilor la fundaţia blocului D15, excavatoristul a dat de un zid de 1,6 m, din beton foarte dur. A fost chemat prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie, care, în urma săpăturilor arheologice, a scos la iveală un cavou cu lungimea de 12 m, lăţimea de 9 m şi înălţimea de 5 m, cu pereţi rectangulari şi o nişă mortuară pe latura vestică, iar deasupra o cupolă de 80 cm. Zidurile interioare erau pictate.

Mormântul aparţine unui comandant roman de origine sarmată şi datează din secolul 4. Descoperirea a făcut senzaţie în lumea istoricilor, pentru că acest Cavou Roman şi Castrul de la Tirighina sunt singurele dovezi ale revirimentului stăpânirii romane la nordul Dunării în timpul împăratului Constantin cel Mare. Fapt confirmat de acad. Emil Condurachi: „Dacă am avea în Dobrogea 100 asemenea cavouri nu ar avea importanţa pe care o are descoperirea de la Galaţi". Construirea blocului D15 a fost abandonată, între D14 şi D16 rămânând loc liber. A fost turnată o placă de beton pentru protejarea cavoului până la punerea sa în valoare. Comisia Monumentelor Istorice a hotărât ca monumentul să fie inclus în ansamblul unui Muzeu de Arheologie construit după modelul Mozaicului de la Constanţa. „Era un muzeu de arheologie în toată legea. Era un exponat in situ, pe loc, Cavoul Roman, iar în vitrine - exponate din rezervaţia arheologică", spune prof. Brudiu. Muzeul nu a mai fost construit.

După 1990, pe platforma betonată turnată pentru protejarea Cavoului Roman a fost amplasat un punct de