Oamenii care controlează viteza de îmbogăţire a demnitarilor şi veghează ca funcţiile lor să nu se bată cap în cap au mai pus gheara pe unu'. Cazul este uluitor, iar prinsul - un caz. Este suficient să spun că în ultimii 30 de ani, insul s-a dat doctor, emigrant, şofer, profesor, poliţist, ba chiar şi Dănilă Prepeleac. Iar aici am enumerat doar câteva feţe luate de pârât, pentru care există şi probe video. El a fost dibuit în urma unei acţiuni spectaculoase în simplitatea ei - respectiv deschiderea unui ziar şi citirea lui. Astfel, Agenţia Naţională de Integritate a fost în măsură să comunice joi că îl are la mână pe numitul Diaconu Mircea - senator şi director de teatru Nottara, ceea ce interzice legea.
De fapt, este stupefiant cât de incompatibile pot fi Parlamentul şi Teatrul. Constituţia şi două legi au fost invocate de ANI în această speţă. Cea mai interesantă în acest context este legea privind (copy/paste la ei) unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Se potriveşte la fix suspectului Diaconu. E şi normal ca anticorupţia să se întrebe: mă, ce maşinaţiuni face ăsta în culise la Nottara? Pe scenă ne prosteşte cu opera de trei parale, de nici nu înţelegem ce zice - în spate întoarce banii cu lopata. Revenind la legea aia. L-au încadrat pe directorul de la Nottara la "funcţie publică de autoritate". Autoritate, adică organ al puterii de stat competent să ia măsuri şi să emită dispoziţii cu caracter obligatoriu. Păi asta înseamnă că omul ne poate obliga, de exemplu, să venim la teatru. Periculos.
Şi acum, ce-o să se întâmple cu Mircea Diaconu? Din câte se pare, n-o să se lase cu Jilava sau Poarta Albă. O să se lase cu proces şi, dacă şi judecătorii o să aibă mintea lui ANI, omul va trebui să aleagă: senator sau director de t
