Occidentul şi Israelul privesc cu îngrijorare spre Liban. Un nou prim-ministru a fost numit în această ţară, un premier care încarnează, cel puţin pentru moment, o victorie politică a mişcării Hezbollah în acest stat, dar şi în întreaga regiune.

Dacă în ultimul timp ne-au venit veşti bune dinspre Tunisia, precum şi dinspre alte ţări arabe, marcate de frisonul democraţiei, nu acelaşi lucru îl putem spune despre Liban. Ţară cu contraste extraordinare, ţară considerată uneori drept laboratorul democraţiei în lumea arabă, Libanul intră într-o perioadă de incertitudini, iar Occidentul urmăreşte cu mare nelinişte ceea ce se întâmplă la Beirut.

Miliardarul Najib Mikari, cel care va forma acum noul Guvern este "omul" mişcării Hezbollah, spun foarte mulţi observatori. Or, hezbollahii şiiţi libanezi sunt consideraţi din punct de vedere ideologic drept forţele cele mai retrograde din regiune, duşmanii declaraţi ai Occidentului şi ai Israelelui, pilotate de Iran şi de Siria. Ca să nu mai spunem că hezbollahii libanezi şi-au construit de fapt un stat în stat, altfel spus ei sunt mai bine înarmaţi şi mai eficienţi din punct de vedere militar decât armata libaneză.

Fostul premier, Saad Hariri, care şi-a pierdut sprijinul în Parlament şi a trebuit să cedeze locul declară că formaţiunea sa pro-occidentală nu va participa la formarea noului Cabinet.

Statele Unite, dar şi Uniunea Europeană şi mai ales Franţa lansează semnale de avertisment în direcţia noului lider de la Beirut, cerându-i să respecte Constituţia, să formeze un nou Guvern, în spiritul dialogului şi mai ales să nu permită altor puteri să intervină în afacerile interne ale Libanului.

Pentru Israel, ceea ce s-a întîmplat însă la Beirut echivalează cu o lovitură de stat a Hezbollah-ului, care, cum spunea un demnitar israelian, "a luat Libanul ostatic".

Occidentul şi Israelul privesc