Curtea Constituţională a câştigat o primă bătălie pentru scoaterea Justiţiei de sub tutela vechii gărzi, dar războiul e de lungă durată, fiindcă persistă sindromul Alistar sau Chiujdea, al tinerilor care fac echilibristică la marginea legalităţii, dar care sunt împinşi spre cariere la vârf de oameni politici care au ceva de apărat.

Sindromul Alistar este tot mai vizibil la nivelul justiţiei, acolo unde reforma este încă incompletă şi unde schimbul de generaţii se face adesea o dată cu transmiterea tradiţionalelor reţele de influenţă şi interese şi unde încălcările legii reprezintă mai degrabă un avantaj decât o piedică în carieră. Sindromul a fost denumit „Alistar", după numele celui care a pus în practică un model de ascensiune ce combină impostura cu oportunismul şi capacitatea de a răspunde rapid la comenzi cu ambiţia de a fi mereu în toate cărţile care contează.

Spre deosebire de Dan Chiujdea, procurorul de 41 de ani care aspira să mai rămână un mandat în Consiliul Superior al Magistraturii, deşi nu avea dreptul, Victor Alistar a ştiut cum să-şi construiască notorietatea pentru a se proteja mai bine, folosindu-se atât de filiala unei organizaţii internaţionale care se ocupă cu studierera fenomenelor de corupţie, cât şi de canalele de televiziune care-l cultivă. El însuşi bănuit de trafic de influenţă pe vremea când lucra la primărie şi primea repartiţii locative necuvenite, dar şi de relaţii dubioase cu oameni politici care au dosare la DNA, Victor Alistar, de 34 de ani, este unul dintre cei şapte noi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care au fost aleşi prin încălcarea legii.

După ce Curtea Constituţională a declarat că validarea membrilor CSM este neconstituţională, Victor Alistar s-a grăbit să spună că această decizie este „un act de epurare politică", fiindcă i s-a interzis dreptul de a ocupa o funcţie publică. Agenţia N