România, Polonia şi Cehia se numără printre statele cel mai puţin dependente energetic din UE, dar ar putea fi nevoite în circa zece ani să majoreze importurile de acest tip, din cauza întârzierii proiectelor nucleare şi a închiderii centralelor vechi pe cărbune, comentează Reuters.

Proiectele de construire a unor centrale nucleare în Europa Centrală şi de Est sunt întârziate sau chiar anulate din cauza deficitului de finanţare şi a incertitudinilor legate de preţul energiei. Acest fapt pune în pericol aprovizionarea cu energie a ţărilor din regiune şi planurile de închidere a centralelor poluante care funcţionează cu cărbune.

Investitorii se retrag din aceste proiecte, îngrijoraţi că viitoarele preţuri ale energiei nu le vor aduce un profit bun.

Multe ţări din regiune au intenţionat să majoreze capacitatea de producţie a energiei nucleare, pentru a-şi asigura o aprovizionare constantă şi pentru a putea respecta ţintele Uniunii Europene privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Proiectele sunt întârziate de costurile mari, scăderea interesului companiilor din energie şi incertitudinile privind preţul certificatelor de dioxid de cabon.

Săptămâna trecută, grupurile GDF Suez, RWE şi Iberdrola s-au retras din proiectul de construire până în 2017 a două noi reactoare la centrala de la Cernavodă. Grupul CEZ a renunţat la proiect în 2010.

În proiect au mai rămas doar doi parteneri străini, ArcelorMittal şi Enel, iar România va căuta noi investitori, fiind foarte probabil ca acest fapt să întârzie lucrările.

Bulgaria, Cehia şi Polonia înregistrează de asemenea întârzieri ale planurilor de construire sau de extindere a capacităţilor nucleare. "Investiţiile în noi capacităţi de generare a energiei trebuie să apară, acestea trebuie construite şi asta chiar acum", a declarat Michael Labelle, expert independent în energie din Budapesta. @