Europenii se muta in casele romanilor. Nu vin ei aici, ci noi le ducem casele! In Harghita, romanii de etnie maghiara au descoperit cum sa iasa din criza: construiesc case de lemn si le exporta in lumea larga. O afacere care merge si creste. Dupa boom-ul imobiliar de acum cativa ani, cand tot omul isi construia o casa din beton si caramida cat mai mare si scumpa, a venit vremea caselor ceva mai ieftine din lemn si cu timpi record de asamblare.
Comuna Suseni, Harghita. In ultimii ani, in depresiunea Gheorgheniului au aparut peste 40 de fabrici in care se construiesc case de lemn. Majoritatea iau drumul Occidentului. Arpad Bege a inceput afacerea in 1994. Prima casa a dus-o la Craiova. "Cand am fost prima data la Craiova la inceputul anilor 90 intrau oamenii si intrebau: da se poate sta in casele astea? Nu era cunoscut." Kis Akos are o fabrica de case in Joseni. "E o casa de lemn rotund pe care o ducem in Anglia. Domnul sofer cred ca e la a 20-a cursa." Si Csaba Bege face case. Zilnic case incarcate in tiruri pornesc din zona catre diverse colturi ale lumii, Anglia, Franta, Austria, Germania, Ungaria, Italia, Grecia, Israel, Olanda, Tenerife, si in multe alte locuri. Cum se face ca lemnul castiga teren in fata betonului si caramizilor? E o constructie mai simpla, mai rapida si de ce sa nu zicem, mai ecologica. Avantaje la care se adauga si pretul. Montajul dureaza doua lunisi pregatirea in fabrica alte 2 luni. Si peretii sunt din lemn masiv. La o constructie de genul asta metrul patrat la rosu este de 220-240 de euro, iar cu finisaj intre 280-300 de euro. Ajunge la 40 de mii de euro o casa la gata.
In depresiunea Gheorgheniului criza economica a fost tranformata in mana cereasca. Constructorii, in mare parte etnici maghiari, profita de moment si le ofera oamenilor case mai ieftine. Usor dar sigur incep sa intre si pe piata romaneasca. In afara,
