Intenţia Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) de a rezolva problema cailor semisălbatici din Pădurea Letea a reaprins controversele privind aceste animale care au împânzit Delta. Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, a declarat că „avem un proiect care presupune scoaterea miilor de cai semisălbatici din zona strict protejată, amenajarea unei zone îngrădite în vecinătatea pădurii în care să trăiască aceste animale. Caii respectivi fac parte din peisajul zonei, iar existenţa lor într-un perimetru strict delimitat şi îngrădit ar putea să constituie o atracţie turistică ce poate fi valorificată".
Viorel Roşca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcin, biologul care a efectuat cercetări zeci de ani în Pădurea Letea, consideră proiectul ARBDD privind caii semisălbatici drept o aberaţie. „Este nerealistă intenţia ca aceşti cai, ce au aparţinut localnicilor, dar s-au sălbăticit, să fie ţinuţi, pe termen lung, în ţarc, chiar dacă ţarcul va fi pe o suprafaţă de zeci de hectare. Pădurea Letea a fost îngrădită, în 1994, cu sârmă ghimpată, dar împrejmuirea nu a rezistat decât scurt timp în faţa sălbăticiunilor înfometate. Cine le va asigura hrana pe grindul arid din preajma pădurii unde ar urma să fie amenajat ţarcul? Investigaţiile specialiştilor arată că animalele au devenit nefolositoare pentru populaţia îmbătrânită din zonă, s-au imulţit necontroloat şi s-au sălbăticit.
Lipsa hranei a determinat sălbăticiunile să devoreze vegetaţia protejată din cea mai veche rezervaţie din România. Singura soluţie pentru salvarea de la dezastru a Pădurii Letea din calea acestor animale este scoaterea tuturor cailor semi-sălbatici din zonă. Analizele efectuate în ultimii ani de medicii veterinari demonstrează că epidemia de anemie infecţioasă în rândul acestor animale, care este invocată de autorităţi, e o poveste. Din 1986 nu a mai fost de
