Membru supliant în comitetul director al Societăţii Numismatice Române şi unul dintre fondatorii secţiei judeţene, consideră că „moneda şi femeia au întotdeauna secrete“.

Pentru Mihai Cornaci, studiul şi colecţionarea monedelor, insignelor şi medaliilor înseamnă mai mult decât o pasiune. De profesie bibliotecar, botoşăneanul şi-a dedicat aproape întrega viaţă numismaticii şi este unul dintre cei mai importanţi colecţionari de monedă din ţară. Are piese rare din timpul antichităţii, râvnite de mulţi colecţionari.

Nu şi-a numărat niciodată piesele care compun colecţiile sale şi nici nu l-a interesat vreodată să afle acest lucru. Mihai Cornaci este atât de pasionat de numismatică, încât oriunde ar fi, el are în buzunar câte o monedă pe care o studiază cu atenţie atunci când are ocazia.

„Moneda asta pe care o am la mine este o piesă romană, un sesterţius. Are o formă neregulată pentru că a fost lucrată de zarafii timpului. Dacă pe avers are efigia împărătesei Faustina şi dacă au făcut-o divă înseamnă că este bătută după moartea ei, este clar. Pe revers nu mai desluşim legenda, dar vedem un S şi un C. Asta înseamnă Senatus Consultus, adică au aprobat emisiuna monedei“, explică numismatul.

Monedă din anul 1377

Printre piesele cele mai valoroase din colecţia lui Mihai Cornaci se află primele monede emise în Moldova, pe vremea lui Petru Muşat, precum şi prima monedă care a circulat pe teritoriul actual al României, datând din secolul V, înainte de Hristos.

„Grosul lui Petru Muşat este moneda care a dat naştere sistemului monetar medieval moldovenesc, în anul 1377. Este prima monedă bătută în Moldova, care este din argint, dar nu din cea mai bună calitate“, a spus Mihai Cornaci. Piesa de suflet este prima monedă care a circulat pe teritoriul României. „M-aş opri la o dragoste pe deplin justificată mie şi anum