Piaţa de artă din România e ca Făt Frumos din poveste - a crescut în 3 ani cât altele în zece, cel puţin de când pe piaţă a apărut "Ileana Cosânzeana" a vânzărilor publice de artă - casa de licitaţii Artmark. Mai exact, a crescut de la 2, 6 milioane de euro, cât era în 2008, la aproximativ 8,1 milioane de euro în 2010, arată studiul de piaţă realizat de casa de licitaţii.

Anul trecut Artmark a lansat primul Index care analizează randamentele anuale ale celor mai tranzacţionaţi artişti români între anii 1995 şi 2009 şi a depăşi recorduri de vânzări ajungând să deţină 70% din totalul vânzărilor publice de pe piaţa de artă. Tot anul trecut, în cadrul celor 12 licitaţii care au promovat mai mult arta românească de început de secol 20, casa a avut vânzări de peste 5, 5 milioane de euro, cea mai scumpă lucrare vândută fiind "Păstoriţa" lui Nicoale Grigorescu (175.000 de euro). "Anul acesta sperăm să atingem pragul de 200.000 de euro pentru o lucrare" , spune Alexandru Bâldea, proprietarul Artmark.

Colecţionarii de artă văd intrarea pe piaţă a casei de licitaţii ca pe un semn de bun augur. "O casă de licitaţii înseamnă o ofertă, o însumare a artiştilor şi a lucrărilor la care altfel eu nu aş fi avut poate acces", spune Vasile Petrovici, secretar al Asociaţiei Colecţionarilor de artă şi, din 1993, colecţionar de artă figurativă contemporană. Colecţionarul, care are la bază formaţie de cibernetician, are în portofoliul său aproximativ 40 de artişti şi câteva sute de lucrări dintre care peste 100 sunt semnate de renumitul artist Marcel Chirnoagă. Petrovici spune că în România, în Asociaţie, sunt înscrişi aproximativ 300 de colecţionari de artă, dar că, în opinia sa, în ţară sunt câteva mii. Printre aceştia se regăsesc investitori în artă şi colecţionari pasionaţi care nu vând mai departe lucrările adunate.

"Investitori în artă există din anii '90, în