O femeie trecută de prima tinereţe, Margareta, văduvă, trăieşte împreună cu surorile ei, Alexandra (28 de ani) şi Jana (31 de ani), încă nemă ritate, în casa rămasă de la soţul ei. În aceeaşi casă locuieşte şi mama lor, doamna Buescu, şi ea văduvă, care şi-a făcut un scop în viaţă de a recupera, prin proces, un teren de peste 200 de jugăre dintr-o zonă petroliferă (Scorţeni), aflat de mai bine de 20 de ani în stăpânirea ţăranilor.

Cele patru femei trăiesc, deocamdată, din banii pe care îi câştigă Margareta făcând trotuarul. Aceasta, aflându-se într-o zi pe stradă, în căutare de clienţi, îl cunoaşte pe un bărbat venit din Moldova să facă afaceri în Bucureşti, Negoiţă Vasilescu. Bărbatul o place şi se căsătoreşte cu ea, instalându-se şi el în vechea clădire. Imobilul este scos însă în scurtă vreme la vânzare, pentru plata datoriilor făcute cândva de fostul lui proprietar. Întreaga familie închiriază o casă pe strada Libertăţii (în apropiere de strada Egalităţii, vestită pentru bordelurile sale), într-un cartier select. Acolo înfiinţează o casă de toleranţă, „Casa cu fete”, angajând cincisprezece prostituate tinere, şi îşi asigură astfel un venit considerabil.

Pentru Alexandra viaţa ia pe neaşteptate o întorsătură fericită. Plecând la Craiova, într-o vizită la o colegă a ei, Victoria, cunoaşte un tânăr, George, cu care se şi căsătoreşte şi nu se mai întoarce la Bucureşti. Tânărul o ia cu el la Paris, unde vrea să-şi termine studiile, pentru a deveni inginer.

La rândul lor, doamna Buescu şi Jana, după un sejur petrecut la ţară, la o cunoştinţă, nu mai vor să locuiască într-un bordel şi închiriază o cameră mobilată. Când vine vremea să fie pusă în posesia celor 200 de jugăre de pământ, bătrâna se duce împreună cu ginerele ei şi cu reprezentanţii instanţei judecătoreşti la Scorţeni, dar acolo se declanşează un conflict violent cu ţă