Sub titlul „Răsfoind presa (II)“ avertizam acum opt luni că se apropie ofensiva contra cartierului Buzeşti-Berzei. Nu am de spus altceva despre această operaţie radicală, astăzi, cînd ea continuă, după ce, de o săptămînă, de la răspîntia Calea Griviţei-Buzeşti şi pînă la vechea clădire a Politehnicii de pe str. Dr. Polizu se întinde un maidan.

„Cu acelaşi dispreţ pentru istorie, ca şi pentru sentimentele populaţiei, de care au dat dovadă cu prisosinţă în ultimii ani, edilii bucureşteni au programat pentru anul acesta, din care abia a mai rămas jumătate, lărgirea străzilor Buzeşti şi Berzei. O anunţă Adevărul în ediţia de seară de la 11 mai şi într-un articol apărut a doua zi. Se va începe, deci, croirea cu buldozerul a unei artere care ar fi să lege Piaţa Victoriei de Calea Plevnei.

DE ACELASI AUTOR Johnny Morţi şi manechine Un caz de mutilare Portarul şi rubinul Proiectul exista din anii ’80. Încă o dată, vom asista la triumful postum al planurilor marelui urbanist care a fost Ceauşescu. Atunci, era vorba ca ambele laturi ale străzii Buzeşti să cadă sub loviturile demolatorilor; acum, se zice că va fi sacrificat doar frontul vestic, aşadar zona dinspre gară. După declaraţiile Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a Municipiului, nu există încă avizul legal de declasare pentru cele trei monumente istorice condamnate. Acestea sînt, unul după altul, fosta librărie din colţul cu Calea Griviţei, împreună cu fostul Cinema Feroviarul (arătînd ca o fortăreaţă în ruinele căreia a crescut o vegetaţie luxuriantă), Hotelul Marna şi, la nr. 5, căsuţa în care s-au adăpostit vremelnic Veronica Micle şi «Eminul ei iubit». În total, 80 de imobile ar trebui să dispară, dintre care numai cele trei au titlul care le-ar fi dat dreptul de a supravieţui. Urmează, de partea cealaltă a Căii Griviţei, Piaţa Matache Măcelaru (odinioară Stan Ţăranu),