Cel puţin teoretic, părea rezonabil ca mamele afectate de cancer al sânului să fie sfătuite să nu-şi alăpteze copilul. Şi asta de teama ca mediul hormonal creat de actul alăptării să nu le aducă prejudicii, dar, mai ales, deoarece se putea presupune că numeroasele substanţe administrate acelor femei trec în secreţia lactată, tratamentul anticanceros putând deveni astfel vătămător pentru copil. Revista belgiană LE GENERALISTE publică în nr. 985 o relatare despre cercetările privind acest subiect, întreprinse sub egida ESMO (European Society for Medical Oncology), în cadrul cărora s-a ajuns la concluzia că alăptarea după un cancer mamar nu are efecte negative. (...)

Cel puţin teoretic, părea rezonabil ca mamele afectate de cancer al sânului să fie sfătuite să nu-şi alăpteze copilul. Şi asta de teama ca mediul hormonal creat de actul alăptării să nu le aducă prejudicii, dar, mai ales, deoarece se putea presupune că numeroasele substanţe administrate acelor femei trec în secreţia lactată, tratamentul anticanceros putând deveni astfel vătămător pentru copil. Revista belgiană LE GENERALISTE publică în nr. 985 o relatare despre cercetările privind acest subiect, întreprinse sub egida ESMO (European Society for Medical Oncology), în cadrul cărora s-a ajuns la concluzia că alăptarea după un cancer mamar nu are efecte negative. Studiul a fost făcut cu ajutorul a 20 de voluntare – toate femei care născuseră după ce au fost tratate pentru cancer de sân. Jumătate di Publicitate ntre aceste mame şi-au alăptat copiii, celelalte nu şi-au hrănit progeniturile la sân. Dintre acestea din urmă, 50% s-au abţinut să alăpteze la sfaturile medicilor care le tratau şi le-au sugerat să fie precaute. După ce au născut, toate cele 20 de femei au fost urmărite medical timp de patru ani. În studiul respectiv s-au asociat doi factori ce contribuie la o alăptare reuşită şi d