La 25 iunie 1851 publicaţia franceză „ anunţă Teatrul” încetarea neaşteptată din viaţă a tinerei şi faimoasei artiste Dridri (pe numele ei adevărat, Marie Angélique Chataignez).

Autorul romanului sau un alter-ego al său, Vali, tânăr boier român din Iaşi, care a jucat un rol important în viaţa artistei, inspirându-i o mare dragoste şi iubind-o, la rândul lui, cu pasiune, îi schiţează cu acest prilej biografia.

Marie Angélique Chataignez s-a născut la Bordeaux şi, rămânând încă din primii ani de viaţă orfană, a fost crescută de o mătuşă. La optsprezece ani a debutat, într-un rol de subretă, la Teatrul de Varietăţi din Paris (susţinută de celebra actriţă Virginie Déjazet, cu care mătuşa tinerei era prietenă).

Încă de la primele apariţii pe scenă cucereşte publicul parizian şi, în scurtă vreme, devine o vedetă, fiind frumoasă, talentată şi plină de farmec. Bărbaţii o adoră, unii fac pentru ea o adevărată obsesie, iar femeile o invidiază, cea mai înverşunată adversară a ei fiind ambiţioasa actriţă Estera.

Românii aflaţi la Paris (supranumiţi ulterior de istorici „generaţia paşoptistă”) o simpatizează şi pentru că drăgălaşa copilă, născută parcă din spuma spiritului parizian, a dobândit de la iubitul ei, printr-un fel de contaminare, şi ceva românesc.

Întrucât într-o primă perioadă câştigă doar 500 de franci pe lună şi nu poate face faţă cheltuielilor, Dridri acceptă să fie întreţinuta contelui de Farol, pe care nu-l iubeşte, dar de care este iubită cu înflăcărare (şi generozitate). El îi pune la dispoziţie mai întâi o trăsură, apoi o locuinţă, bijuterii, îmbrăcăminte de lux. Un prieten al contelui de Farol, lordul englez Arthur B., aflat şi el printre candidaţii la graţiile tinerei actriţe (candidaţi fără şanse, pentru că Dridri îi rămâne fidelă, din recunoştinţă, protectorului ei), concepe un plan perfid pe