Informaţiile privitoare la începuturile literare ale lui Const. Virgil Gheorghiu (1916-1992), aşa cum apar în dicţionare şi istorii literare, sunt contradictorii şi au menirea de a-l deruta pe cercetătorul onest şi pasionat de certitudini, acolo unde ele există.
Biografia şi bibliografia lui Const. Virgil Gheorghiu în elaborarea doamnei Mihaela Podocea-Constantinescu1 sunt grav accidentate, conţin lacune inadmisibile şi, finalmente, devin irelevante chiar şi pentru neiniţiaţi.
Literatura epistolară a celui ce a scris Ora 25 relevă alte date, alte ştiri şi, evident, alte mărturii care contribuie esenţial la rescrierea biografiei acestui cunoscut scriitor al exilului românesc.
Relevante, sub multiple aspecte, sunt epistolele pe care tânărul, foarte tânărul poet şi jurnalist Const. Virgil Gheorghiu le trimite din Chişinău, unde era elev la Liceul Militar „Regele Ferdinand I”, scriitorului I. Valerian (1895-1980), directorul prestigioasei reviste „Viaţa literară” (1926–1938; 1941).
Epistolele acestea trimit, cu exactitate, la debutul în presa literară a lui Const. Virgil Gheorghiu2, la colaborările sale în paginile revistelor „Crai nou”3, „Flamuri”4 şi „Luminătorul”5, precum şi la relaţiile pe care le stabileşte cu revista bucureşteană „Viaţa literară”, al cărei corespondent devine pentru întreaga Basarabie.
Tânărul Const. Virgil Gheorghiu manifestă un interes special pentru lumea literară, iar dialogurile cu unii dintre contemporanii săi se constituie în tulburătoare confesiuni asupra creaţiei, a valorii şi perenităţii faptului literar.
Epistolele ce se restituie acum, întâia oară, sunt o dovadă peremptorie în acest sens.
*
Chişinău, 12 mai 1934
Domnule Valerian,
Redacţia pentru Basarabia mai suferă de un singur neajuns – adresa. Totuşi, dacă se poate, fără să „bată la ochi”, va fi
