Micul muzeu al Casei Băniei, realizat în parteneriat cu Asociaţia Culturală GAG, este unicat în România. Toate exponatele, ce provin în exclusivitate din donaţii poartă semnătura marilor scenografi români, au fost cândva vedetele teatrelor de păpuşi din Braşov, Alba, de la Subotica sau Szeged.

Imediat ce pui punct călătoriei prin universul tradiţional oltenesc din Casa Băniei şi îţi încarci sufletul cu secvenţe desprinse parcă din gospodăria bunicilor, te trezeşti în lumea poveştilor copilăriei, spuse pe scenele teatrelor şi reconstruite pentru vizitatori de toate vârstele de scenograful Eustaţiu Gregorian, de Eleonora Preduţ, cunoscut sculptor de păpuşi şi butafor şi Adriana Teodorescu de la Asociaţia „GAG“.

Dintr-un ochi de geam primeşti salutul unui bucătar ungur şi al unei fetiţe de la Alba-Iulia, de sus te priveşte o mască ieşită cândva din mâinile sculptoriţei Liana Axinte, iar de cum intrii în prima sală a secţiei te ia în primire grupul de păpuşi, din spectacolul „Frumoasa din pădurea adormită“, al Teatrului Kover Bela din Szeged. Privindu-le începi să zâmbeşti fără un motiv anume, poate doar pentru că feţişoarele lor vorbesc despre tărâmul frumuseţii fără cusur.

„Poţi să-ţi faci povestea ta, aşa cum ţi-ai dori, cum ai visat-o, cum ţi-ai imaginat-o, cu ce ţi-a plăcut sau nu ţi-a plăcut aici“, mărturiseşte Adriana Teodorescu, membră a Asociaţiei Culturale GAG, instituţie care a realizat micul muzeu al păpuşilor în parteneriat cu marele Muzeu al Olteniei. Aici va rămâne pentru totdeauna, urmând ca în timp să spună şi povestea teatrului tradiţional românesc, prin „Vasilache şi Mărioara“ sau Vicleiul. Dar sunt atâtea de aflat şi de descoperit până atunci. De la înălţimea unui raft ca de bibliotecă îţi zâmbesc păpuşile bi-ba-bo de la Szeged, vecine în expoziţie cu mâţele create de maestrul Eustaţiu Gregorian, cu pinguinu