Un fost angajat al Muzeului de Arheologie Callatis Mangalia, pe nume Constantin Robert, și-a susținut ieri, 27 ianuarie 2011, în ședință publică, teza de doctorat la Facultatea de Istorie a Universității din București. Din fericire, în sală s-au aflat și specialiști în arheologie, care au atras atenția Comisiei de doctorat asupra faptului că doctorandul a plagiat. Constantin Robert a dovedit astfel că nu a fost în stare, în cei zece ani de studiu, decât să copieze materialele unor cercetători mai inteligenți decât el și să și le aroge ca fiind ale lui. Mai exact, colegii noștri de la București au prezentat, cu exactitate, sursele de unde a plagiat, după cum urmează: Andrei Soficaru, Propunere pentru o tipologie uniformă a mormintelor romano-bizantine din Dobrogea în PEUCE, S.N. V, 2007, p. 297 - 312 și Andrei Soficaru, Un studiu de bioarheologie asupra necropolei romano-bizantine de la Callatis în PONTICA XLII, Constanța, 2009, p. 561 - 583. Comisia de doctorat nu a ținut însă cont de atenționările specialiștilor și, la insistențele d-lui Alexandru Barnea, prof. la Facultatea de Istorie a Universității din București, a propus acordarea calificativului pentru obținerea titlului de doctor. Codul de etică al Universității din București, aprobat în ședința Senatului în data de 19 ianuarie 2006, vorbește depre dreptate și echitate, despre meritul individual, despre profesionalism, onestitate și corectitudine intelectuală, despre transparență, responsabilitate și altele însă, probabil, Constantin Robert nu a fost interesat de prevederile acestui cod. Deși Comisia de doctorat a propus acordarea calificativului pentru obținerea titlului de doctor celui care s-a dovedit că a plagiat, suntem de părere că cei din conducerea Universității din București, și în special Colegiul de etică, ar trebui să sancționeze plagiatul. Deosebit de grav ar fi ca dosarul plagiatorului să