Ilie se simte acum mai bine printre tablourile de mii de euro, la un pahar de vin roşu Ferghettina Curtefranca, făcînd schiţe cu stiloul său Mont Blanc şi privind cum trece timpul la un ceas de mînă Hublot
"Locul în care îmi face plăcere să iau prînzul este Hanul cu Tei, localul meu din centrul vechi. Puteam să ne întîlnim oriunde altundeva, dar vreţi ceva ce mă reprezintă", îşi intră Ilie Dumitrescu în rolul de amfitrion, întîmpinîndu-ne în capul scărilor largi cu balustradă de lemn, flancate de oglinzi veneţiene. Totul pare desprins dintr-un conac boieresc.
"Eu sînt un tip care greu găseşte un loc pe placul său. Sînt om de acţiune, nu îmi place să stau. Dar Hanul cu Tei a devenit casa mea. E locul din care fac parte"
Ilie Dumitrescu
Places des Antiques
Îmbrăcat în costum impecabil, accesorizat cu butoni, ceas şi stilou, îşi expune evident stilul despre care va face mai tîrziu o mică dizertaţie. La 42 de ani îmbină explicaţiile despre tablouri de Ciucurencu, Iser şi Schweitzer-Cumpăna cu expresii mucalite de vestiar, la care face cu ochiul: "Ăsta e fentă maximă".
"Hai să vă povestesc ce înseamnă acest loc. Ideea există în Paris, şi am vrut să o pun în practică aici: Place des Antiques. Locul în care anticarii celebri îşi aduc marfa, pictorii pun lucrările pe pereţi ca să le vîndă, spaţiul unic din zona istorică unde studenţii de la arte vin să cumpere vopseluri şi pensule. E lumea lor, un mall al artei, deşi sună prost mall. Conceptul e îmbinat cu restaurantul şi cafeneaua Embassy Hanul cu Tei, ale cărei ferestre dau spre celebra stradă Lipscani. Vedeţi, totul e îmbibat de istorie", spune Ilie gesticulînd din mînă.
Cum a ajuns la Hanul cu Tei
"La un moment dat, prin anul 2004, cînd oamenii investeau nebuneşte în zona de nord, m-a atras Centrul istoric", îşi începe Ilie poves
