Pentru cei mai multi dintre noi, Bucurestiul este o apocalipsa de asfalt si beton. Un sir nesfarsit de masini, aer greu de respirat, zgomot obositor sau afise publicitare cat un bloc de 10 etaje.
Pe scurt, pare un loc menit sa iti biciuiasca fiecare simt. Si totusi, pe undeva mai exista inca viata adevarata. Cotloane ale orasului care au scapat ca prin minune de furia asfaltului sunt adevarate centre de rezistenta ale naturii. E de ajuns sa te opresti in loc si sa ciulesti urechea, ca sa descoperi o intreaga lume a pasarilor ce cuibaresc printre blocuri, in parcuri, oriunde a scapat un colt de verdeata. Despre aceasta lume invizibila a pasarilor din Bucuresti am stat de vorba cu doamna ANGELA PETRESCU, cercetator stiintific la Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa".
"Sa observi pasarile e una din cele mai frumoase preocupari"
- Pentru oameni, Bucurestiul pare un loc tot mai putin primitor. Pentru pasari cum este?
- La prima vedere ai impresia ca orasul asta vrea sa se razbune pe natura. Dar natura inca rezista. E de ajuns sa mergi intr-unul din parcurile mari ale Bucurestiului, sa ai un binoclu si un pic de rabdare. Vei descoperi un univers fascinant, lumea uimitoare a pasarilor care traiesc cu noi, aici, in oras. Intre cele mai des intalnite sunt mierlele, mai ales mierla cu ciocul portocaliu. Sunt pline parcurile de ele. Si pescarusii sunt numerosi, mai cu seama in zona lacurilor din partea de nord a orasului, dar si pe cheiul Dambovitei. Indrazneti si agresivi, ii auzi tipand toata ziua, tipand mai ales dimineata, cand isi cauta de mancare. Dis de dimineata, prin somn, strigatul lor ti se pare frumos, ca pana sa te dezmeticesti, te crezi in vacanta, la mare, si nu in Bucuresti, deja intarziat la serviciu. La fel de multi si de oportunisti sunt si porumbeii. Apoi, foarte des vedem pasari ce seamana cu randu
