Rubrica „Dosar” din această săptămână analizează efectele pe care le produce programul de desfiinţare a unor spitale ineficiente şi piedicile care se ridică în implementarea acestuia. Orgoliile şi ambiţiile locale par a fi până acum principalele obstacole în calea programului de transformare a unor spitale mici în secţii exterioare ale unor unităţi mai mari.

Citiţi şi: Decizie: Cinci spitale, desfiinţate fără ştirea managerilor

Ministerul Sănătăţii a demarat un ambiţios program de reducere a costurilor din sistemul sanitar, iar unul dintre cele mai dificile obiective este desfiinţarea unor spitale mici şi ineficiente şi anexarea lor ca secţii exterioare ale unor spitale mai mari.

Zece asemenea unităţi spitaliceşti au fost deja desfiinţate, iar pentru alte 11 hotărârile de guvern sunt încă în dezbatere publică. „Adevărul" a examinat „la firul ierbii" cum este întâmpinată această măsură de către personalul medical şi ce efecte va avea asupra bolnavilor. În ceea ce-i priveşte pe bolnavi, schimbările sunt insesizabile. Nu se desfiinţează paturi, iar clădirile vor fi operaţionale în continuare. Măsura loveşte însă la nivel administrativ. Spitale care aveau un deficit cronic de medici, asistente şi infirmiere vor rămâne fără garnitura completă de conducere: manager şi directori medicali, administrativ şi economic.

Multor dintre foştii manageri nici nu li se pot asigura posturi similare, întrucât fie nu au pregătire medicală, fie au o altă pregătire faţă de specificul spitalelor pe care le-au condus până acum. Cei care rămân astfel fără posturi se pregătesc deja să conteste în instanţă hotărârile de guvern de desfiinţare a unităţilor pe care le-au condus până acum.

Suport neașteptat

În această atmosferă ostilă, ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, primeşte un ajutor de unde se aştepta mai puţin. Daniela Bartoş, fost ministru P