Foto: Arhivele Naţionale Recent, Editura Polirom a lansat la Bucureşti, în cadrul unei dezbateri, volumul „Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice”. Sub coordonarea lui Victor Neumann, profesor la Universi­ta­tea de Vest din Timişoara, şi a lui Armin Heinen, pro­fesor la Universitatea din Aachen, cartea reuneşte stu­diile mai multor autori români (Ruxandra Demetrescu, Mirela-Luminiţa Murgescu, Bogdan Murgescu, Iacob Mârza) şi străini (Klaus Bochmann, Keith Hitchins, Alexandre Es­cu­dier, Angela Harre, Dietmar Müller, Hans-Christian Maner, Wim van Meurs, Edda Bin­der Iijima, Balasz Trencsenyi). Rămâi impresionat după ce parcurgi lista contributorilor, de interesul pe care îl suscită istoria Ro­mâ­ni­ei peste hotare. Se „vede” oare mai bine is­toria noastră din afa­ra graniţelor? Citind car­tea, care pune în circulaţie metode noi de cercetare în domeniul ştiinţelor sociale, s-ar spune că da.

Unul câte unul, sunt analizaţi termeni care au făcut carieră în ultimele secole în România şi aiurea. "Cu câteva excepţii notabile, sutele de lucrări româneşti dedicate anului 1989 sunt tributare fanteziei autorilor şi nu au primit corecţia necesară din partea istoriografiei ştiinţifice, reprezentanţii acesteia întârziind în a-şi redefini statutul. Despre absenţa aceleiaşi corecţii e vorba şi în cazul unui însemnat număr de studii istorice ce descriu secolele modernităţii timpurii. Ele ar fi trebuit să fie mult mai libere de constrânge­rile identitar-politice ale prezentului" Victor Neumann profesor de istorie modernă universală şi istorie modernă a României la Universitatea de Vest din T Revoluţie, progres, proprietate, neam, stat, naţiune, specificitate, comunism, totalitarism – cuvinte uzitate din plin nu doar în me­diul academic, ci uneori, cu emfază, şi în cele mai banale discuţii. Ce con­ţi­nuturi ascund aceşti ter