Când îmi arată echipamentul de aikido, văd o centură ciudată. Nu înţeleg de ce nu e neagră, ci alb-roşie. "Noi suntem mai bătrâni, ne-o pun să ne găsească dacă ne pierdem pe undeva", glumeşte Dan Corneliu Ionescu. E singurul practicant de aikido din România care are opt dani. Sursa: Codrin PrisecaruSursa: Răzvan Vălcăneanţu
1 /.
Într-un articol publicat ieri, am făcut cunoştinţă cu aikido, un stil de luptă care te învaţă să foloseşti forţa adversarului în favoarea ta, şi cu practicanţii săi din România. Astăzi, vă prezentăm povestea dezvoltării acestui sport în România. Un drum de 34 de ani, la începutul căruia au stat 10-15 oameni, iar, la capăt, vreo 3.000. MULTIMEDIA VIDEO evz.roVezi mai multe Aikido - Cum să lupţi în realitate ca Steven Seagal în filme
Primul dan e dobândit odată cu centura neagră. Când ajungi la al şaselea dan, centura neagră devine alb-roşie.
"Ultimii dani nu se dau pentru luptă. Se dau pentru ceea ce faci pentru aikido", spune maestrul. Are 68 de ani, dar vârsta minte. În sală, conduce fără probleme un antrenament, iar pe mine m-a dezarmat de cuţit în câteva secunde. M-am ales şi cu mâna sucită, fără şanse să o eliberez, chiar dacă sunt cu vreo 40 de ani mai tânăr şi cu vreo 20 de kilograme mai greu decât maestrul Ionescu.
Sport născut la Teleenciclopedia
"Am făcut gimnastică, am jucat rugby, am făcut călărie şi paraşutism. Apoi, m-am apucat de jiu jitsu. Şi, la 36 de ani, de aikido", povesteşte maestrul. Se întâmpla prin 77, "la cutremur". "Am văzut ceva la Teleenciclopedia, un minut şi jumătate. Ne-am adunat o mână de oameni. Şi ne-am propus, când ieşim pe afară, să adunăm materiale. Am adus ghiduri, am pus mâna pe un filmuleţ de vreo şase minute. Era vai de el, se prindea în aparat, dar am învăţat multe de acolo", îşi aminteşte cu vizibilă satisfacţie maestrul.
Erau vreo 15 oameni
