„Egipt: Faţă în faţă” (La Croix). „Egipt: Statul sub presiunea străzii şi a Occidentului” (Les Echos). „Opoziţia respinge noile feţe ale regimului” (Financial Times). „Omar Suleiman i-a cerut lui Mubarak să îşi dea demisia” (Sunday Times). „Primii paşi ai preşedinţiei franceze a G20” (La Tribune).

Situaţia din Egipt este urmărită îndeaproape de presa europeană. Puţine alte subiecte mai reuşesc să îşi facă loc în paginile ziarelor.

„Washingtonul îşi accentuează presiunea la adresa lui Mubarak”, titrează Le Figaro.

La Croix, ziarul catolicilor francezi, a ales un titlu mai sobru – „Egipt: Faţă în faţă”. „Violenţele, jafurile, represiunea: situaţia era ieri foarte tensionată în numeroase oraşe ale ţării”, explică ziarul catolic care adaugă: „Concesiile făcute de Hosni Mubarak nu calmează strada”.

„Egipt: Statul sub presiunea străzii şi a Occidentului”, subliniază Les Echos.

Financial Times scrie că „Opoziţia respinge noile feţe ale regimului” şi face portretul actorilor-cheie ai crizei din Egipt: vicepreşedintele, Omar Suleiman şi reprezentantul Opoziţiei, Mohamed El Baradei.

Se pare că „Omar Suleiman i-a cerut lui Mubarak să îşi dea demisia”, după cum ne informează cotidianul britanic Sunday Times.

Acest lucru este susţinut şi de cotidianul italian La Stampa: „Militarii îi cer lui Mubarak să îşi dea demisia. Nu putem şti dacă militarii vor menţine la putere raisul în vârstă de 82 de ani sau îl vor sacrifica în numele intereselor naţionale ale Egiptului şi ale lor personale. Paul Salem, directorul Centrului Carnegie pentru Orientul Mijlociu de la Beirut, notează că mişcări anterioare au dus, în cele din urmă, la prăbuşirea edificiului statal: înlăturarea şahului Iranului în 1979. Totuşi, evenimentele din Tunisia au arătat că este posibilă şi o altă cale: armata a înţeles că pentru a scăpa neatinsă trebuia înlăturat Şeful.