Guvernul grec caută noi soluţii de ieşire din situaţia dificilă în care se află, respectiv datoria externă extrem de mare.
Precedentul există. În anul 2008, Guvernul de la Atena a făcut schimb de active cu o mănăstire situată pe Muntele Athos, dar controversele cu privire la preţul celor două terenuri au minat politic guvernul condus de Kostas Karamanlis.
Acum, Guvernul elen are în plan să strângă bani de pe urma proprietăţilor deţinute de stat, care sunt estimate la circa 300 de miliarde de euro, reprezentând echivalentul datoriei naţionale a Greciei. Primul pas care va trebui făcut, înainte de a începe competiţia pentru investitori cu alte ţări europene, îl constituie un inventar al tuturor activelor aflate în mâinile statului.
Deocamdată însă, cred analiştii imobiliari, raportul dintre cerere şi ofertă este defavorabil Greciei, pentru că investiţiile la Paris, ori Stockholm, aduc profituri mai predictibile.
Din păcate pentru Guvernul grec, aproximativ 40 % din proprietăţile de stat luate în evidenţă sunt în litigiu, iar alte 25 % nu întrunesc condiţiile suficiente de legalitate. De aceea, Guvernul de la Atena pare hotărât să evalueze proprietăţile imobiliare cu un consultant privat iar vânzările să se realizeze cu cea mai mare transparenţă. Două dintre motivele care au descurajat investiţiile străine în domeniul imobiliar din Grecia sunt neînţelegerile transformate în lungi procese în justiţie şi procedurile greoaie pe care investitorii trebuie să le urmeze.
Activele luate în calcul pentru vânzare sunt variate, de la terenul de golf situat pe insula Rodos până la Hellenikon, fostul aeroport al Atenei.
Alte două state iau în calcul vânzarea unor active imobiliare. Spania nu a anunţat încă intenţia de a-şi vinde activele de stat pentru a reduce deficitul bugetar. Dar în Madrid există aproximativ 147 de clădiri deţinute de s