Ultimele şezători din România, organizate ca pe vremea bunicilor, mai au loc doar în comunităţile izolate. În Munţii Apuseni, o astfel de comunitate este Mărişelul. Este vorba de cea mai întinsă comună din Europa. Aici, tradiţiile păstrate din strămoşi au renăscut după căderea comunismului. Localnicii, care sunt urmaşii tulnicăreselor Pelaghiei Roşu, căpitaneasa lui Avram Iancu, cea care a învins armata maghiară cu un detaşament de femei, sunt efectiv îndrăgostiţi de istorie. De aceea, vestea că, de-acum înainte, vor avea loc din nou şezători, a fost primită cu entuziasm în sat. Organizatorii evenimentului au fost membrii Asociaţiei Pelaghia, o organizaţie neguvernamentală care promovează în egală măsură păstrarea tradiţiilor locului, dar şi turismul în zona Mărişelului."Am rămas surprins de entuziasmul cu care oamenii au primit vestea organizării şezătorii. Mă aşteptam să vină 15 - 20 de persoane, dar au venit peste 50, cu toate că, sâmbătă seara, la noi în sat au fost trei evenimente. Este vorba de şezătoare, de o cupă la schi la care au participat copii din opt comune din Apuseni şi de o mare petrecere în sat, o nuntă de aur, de 50 de ani de la cununie, la care a mers şi părintele din Mărişel", spune Viorel Pleşa, preşedintele Asociaţiei Pelaghia şi fondatorul pensiunii "Popasul Iancului", cea care a găzduit şezătoarea.

Petrecere ca în vremurile bune

Primele au venit la şezătoare circa 25 de femei din Mărişel. Toate au venit îmbrăcate în strai popular, cu ii, cătrinţe, cojoace şi broboade. Femeile au adus cu ele caiere de lână şi de cânepă, vârtelniţe şi pânze pentru brodat. La şezătoare au adus şi merinde, adică brânză de oaie, preparată după reţete străvechi, slănină afumată, cârnăciori, ceapă roşie şi pită coaptă în cuptor. Gazdele au oferit băutură, adică pălincă, secărică şi vin. Femeile au început să toarcă lâna şi cânepa, să depene firele toa