A 41-a ediţie a Forumului Economic Mondial de la Davos s-a încheiat duminică, 30 ianuarie, într-o notă incertă. În mai toate dosarele importante - datoria statelor, încălzirea climei, securitatea alimentară - participanţii au rămas divizaţi, nu au reuşit să găsească remediile.

Ambianţă bizară la această ediţie a Forumului de la Davos. Ţinută pe fond de revolte în Tunisia şi Egipt, reuniunea din Elveţia nu a abordat chestiunea. Delegaţiile arabe au fost foarte discrete, iar miniştrii tunisieni prezenţi au refuzat să evoce criza din Egipt.

La fel de absentă a fost şi ameninţarea teroristă. Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev a venit la Davos zilele trecute să laude meritele ţării sale pe lângă diverşii investitori şi asta cu doar două zile după sângerosul atac sinucigaş de pe un aeroport moscovit.

În privinţa crizelor mondiale, nici unul dintre şantierele lansate la ediţia 2010 nu a avansat un an mai târziu. Reconstrucţia insulei Haiti a eşuat, războiul din Afganistan nu dă înapoi, situaţia din Orientul Apropiat e în impas.

În plus, au apărut alte conflicte, cum ar fi cel din Coasta de Fildeş. Prezenţa în masă la Davos a delegaţiilor din India şi China, principalele ţări emergente din lume a mai arătat, dacă mai era nevoie, cum puterea economică ţine să alunece spre Asia.

Pentru europeni, această ediţie a Forumului le-a permis să se arate solidari în favoarea monedei lor unice, euro, apărate vehement de liderii motorului comunitar, preşedintele Franţei şi cancelarul Germaniei şi asta în ciuda îngrijorărilor persistente care planează deasupra economiilor din zona euro.

De altfel, ce remedii trebuie aduse, pentru a pune capăt crizei datoriilor, care a zdruncinat anul trecut Grecia şi Irlanda - este mai departe un subiect care-i divizează pe europeni.

A 41-a ediţie a Forumului Economic Mondial de la Davos s-a încheiat dumin