Numărul sinuciderilor este în creştere, iar specialiştii pun fenomenul pe seama deteriorării relaţiilor interumane, dar şi a lipsei de speranţă, de bucurii şi de valori.
O tânără de 24 de ani şi-a pus capăt zilelor aruncându-se în faţa metroului, în staţia Piaţa Universităţii, din centrul Capitalei. Aşa s-au deschis, ieri, jurnalele de ştiri de la primele ore ale zilei.
Motivele pentru care tânăra, originară din oraşul braşovean Zărneşti, a ales să-şi încheie astfel socotelile cu viaţa şi cu societatea rămân încă necunoscute. Aşa cum s-a întâmplat şi în cazul lui Sorin Dănilescu, şeful diviziei on-line a trustului Intact - care, pe 19 ianuarie, s-a aruncat de la etajul cinci al blocului în care locuia - sau în cel al Laviniei Samoilă, fostă directoare a L’Oreal - care s-a sinucis, în noiembrie anul trecut, aruncându-se de la etajul opt. Şi ei erau tineri, aveau viitorul în faţă, nu se luptau cu mari probleme financiare şi nici nu se puteau plânge de relaţiile cu apropiaţii.
Probleme de personalitate
Aparent, au ales să moară fără vreun motiv solid, iar diagnosticul medicilor în cazul lor a fost simplu: depresie. "Cei aflaţi în situaţia lor nu fac însă decât să îngroaşe statisticile noastre. Şi aşa, în ultima parte a anului trecut (lunile noiembrie şi decembrie), numărul sinuciderilor a crescut cu aproximativ 30% faţă de perioada similară a lui 2009", au explicat pentru EVZ surse din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici".
Şi, ţinând cont de acestea, specialiştii - aşteptaţi să prezinte, în câteva săptămâni, Raportul naţional pentru 2010 - estimează că este posibil ca, atunci când vor trage linie, să aibă de-a face cu un nou record sumbru la acest capitol.
Iar psihoterapeuţii şi specialiştii în criminalistică şi criminologie au câteva explicaţii pentru motivele care au gen