Foto: Goran Tomasevic / Reuters Cea de-a şasea zi de proteste des­făşurate în mai multe oraşe din Egipt a indicat clar că manifestanţii nu au de gând să renunţe până când pre­şe­dintele Hosni Mubarak nu va re­nunţa la puterea de care se agaţă de 30 de ani. Oamenii ieşiţi în stradă n-au părut deloc impresionaţi de încer­ca­rea lui Mubarak de a calma spi­ri­tele desemnând un nou premier şi un vicepreşedinte. "Oamenii nu mor pe străzi ca să-şi schimbe el miniştrii. Noi cerem o democraţie adevărată, cu mandate prezidenţiale limitate. Numai că el se face că nu ne aude", declara ieri, pentru BBC, unul dintre manifestanţi.

Ieri, manifestaţiile au degenerat în haos: locuitorii din Cairo s-au organizat în patrule, pentru a preveni jafurile şi spargerile din cartiere, mii de deţinuţi au evadat din penitenciarele Wadi Natroun şi Demu. O centură de tancuri blochează anumite zone din Cairo, iar oraşul era survolat ieri de avioane şi de elicoptere militare, men­ţi­nând tensiunea şi alimentând specu­la­ţiile privind o eventuală intervenţie armată contra protestatarilor.

Dacă mulţi analişti încă se în­trea­bă dacă masele vor reuşi să-l de­tro­ne­ze pe Mubarak, alţii se întreabă deja ce va urma dacă această revoltă va pune capăt celor 30 de ani de regim forte. Cine i-ar putea succede lui Mu­barak şi pe mâinile cui ar putea intra una dintre cele mai influente state din lumea arabă? Actuala Opoziţie din Egipt este împărţită în "bi­se­ri­cu­ţe", divizate din punct de vedere ideo­logic, dar şi în ceea ce priveşte relaţiile personale dintre liderii lor. Analişti ci­taţi de BBC apreciază că, dacă astăzi ar avea loc alegeri libere şi demo­cra­tice în Egipt, marele învingător va fi Fră­ţia Musulmană, cea mai bine or­ga­nizată şi cea mai susţinută mişcare de opoziţie. Acest lucru ar însemna în­deplinirea uneia dintre "profeţiile" cu care Hosni Mubarak îşi pleda cau­za în dialog