La 1 februarie, a început sesiunea parlamentară, care debutează cu o nouă alianţă oficializată şi cu mai multe modificări prevăzute sau măcar aşteptate în Birourile permanente. Săptămâna care a trecut a introdus însă în discursul proaspeţilor aliaţi o nouă perspectivă asupra ideii de corupţie, pe de o parte, şi asupra ideii de dreapta-stânga, pe de altă parte.
Tabloul întâi: preşedintele Consiliului Judeţean Argeş este arestat de DNA, sub mai multe acuzaţii grave de corupţie. Presa publică imediat după anunţul făcut de autorităţi o lungă listă cu faptele de vitejie ale marcantului membru PSD, printre care cele mai uşoare sunt legate de trafic de influenţă şi abuz de funcţie. Fireşte, orice persoană este nevinovată până se dovedeşte contrariul. Lista însă rămâne impresionantă, iar justiţia trebuie să-şi urmeze cursul, mai ales că ritmul în care de obicei îşi întinde braţul ei lung poate fi asemuit cu cel al fluviului Amazon la vărsare. Orice încercare de a-l încetini suplimentar duce la sublimarea sa până la dispariţie.
Tabloul al doilea: PSD, condus de revoluţionarul Victor Ponta, anunţă în schimb mişcări de stradă şi pichetări ale sediilor PDL din ţară. PSD, partid social-democrat european, membru al Internaţionalei Socialiste, nu poate ieşi din logica revoluţionară pe care actualul său preşedinte, în incultura sa politică crasă, o ia drept doctrină de stânga. De altfel, Victor Ponta nu a depăşit, în asumarea politicii ca profesie, stadiul manifestaţiilor sindicale colorate în fulare roşii ori vaietele ipocrit-înduioşate ale unui proletcultism reşapat şi convertit la discurs social-european.
Arestarea preşedintelui CJ Argeş Constantin Nicolescu a devenit astfel o nouă ocazie pentru Victor Ponta - după episodul sindicalist din toamnă - de a demonstra că spiritul în care-şi conduce partidul nu are multe lucruri în comun nici cu modul de acţiune a