Programul Prima Casă 3 este primit cu scepticism în rândul celor care activează în domeniul imobiliar. Programul Prima Casă 3 se traduce printr-o listă destul de lungă de modificări, dar niciuna făcută în punctele esenţiale, consideră jucătorii de pe piaţa imobiliară, potrivit unui comunicat remis redacţiei.
Există noi obligaţii pentru clienţi în relaţia cu banca, dar şi câteva înlesniri: cei care vor să construiască prin asociere pot face asta mai uşor iar băncile sunt deschise la renegocierea contractelor în anumiţi termeni. Plafonul, partea cea mai importantă a acestui program, este însă descurajator pentru toată lumea: de 5 ori mai mic faţă de cel care exista în 2009.
* Un program nou, aceiaşi termeni financiari
În momentul în care programul Prima Casă 2 s-a încheiat, toată lumea spera într-o etapă nouă ceva mai generoasă. Viziunea generală era ca băncile să împartă riscurile cu statul şi să se ajungă la un buget maxim de 100.000 euro. În această viziune, programul ar fi funcţionat optim, căci statul ar fi încurajat achiziţiile de apartamente noi. Cererea în creştere din acest segment ar fi dus la o creştere a construcţiilor şi, implicit, la o creştere a sectorului de materiale de construcţii. "Cu alte cuvinte, un asemenea plan ar fi făcut ceea ce programul Prima Casă trebuia să facă de la bun început: să relanseze economia. Dar acum, în condiţiile în care clienţii sunt puşi să gireze cu toate conturile, se demonstrează că statul nu mai are sprijinul băncilor. Românii oricum suferă de neîncredere în ziua de mâine, nu era cazul să alimentăm acest comportament. Drept pentru care va fi din ce în ce mai greu să convingi oamenii de avantajele unei investiţii pe termen lung, cum este cazul locuinţelor", declară Nimrod Zvik, director marketing Be Igloo.
O altă problemă pe care o implică un plafon scăzut la Prima Casă este aceea că influenţează
