Jumătate din suprafaţa agricolă a judeţului Sălaj este în paragină. Iar din jumătatea cultivată, numai pe circa 50 la sută din suprafeţe există culturi, restul fiind plante furajere.Directorul DADR Sălaj, Ioan Bujiţă, crede că această situaţie se datorează atât faptului că Uniunea Europeană ne plăteşte să nu lucrăm pământul, dar şi faptului că au crescut fermele de animale, în detrimentul celor vegetale.
Populaţia care deţine terenuri agricole este îmbătrânită şi nu mai are putere de muncă. Cu toate acestea, oamenii nu arendează pământul celor care pot să-l lucreze, pentru că subvenţia pe care o primesc de la Uniunea Europeană acoperă taxele.
„Dacă laşi pământul nelucrat, câştigi mai mult decât ţi-ar da un arendaş”, spune Ioan Bujiţă, şeful Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Sălaj. El mai afirmă că oamenilor le este greu să lucreze pământul şi pentru că îngrăşămintele şi costurile de producţie sunt foarte mari. „Nu mai au niciun profit, având în vedere că preţurile de achiziţie la cereale sunt de bătaie de joc. Adică 30,40 de bani pe kilogram“, afirmă directorul DADR Sălaj.
Impunerea taxei, un lucru bun
Din cele 120.000 de hectare de teren agricol, numai 60.000 de hectare produc, iar din aceste 60.000, doar jumătate este cultivat cu culturi vegetale, restul fiind plante furajere.
„E mare păcat de pământul ăsta al nostru că stă nelucrat. Nu ştiu dacă politicile agricole sunt de vină pentru această situaţie, ci mai degrabă uşurinţa cu care se aduc în ţară produse agricole din alte părţi. Este în avantajul Uniunii Europene ca noi să nu producem nimic, astfel încât să trebuiască să cumpărăm de la ei. Au tot interesul să-ţi dea 80 de euro pe un hectar de teren nelucrat, când, dacă ai produce 6.000 de kilograme de grâu pe acelaşi hectar, ar trebui să plătească 800 de euro pentru el”, explică directorul DADR. @N
