Din tragedia ce a avut loc în urmă cu cinci luni la Maternitatea Giuleşti nu s-a înţeles nimic. Degeaba 11 prunci au simţit pe pielea lor focul iadului. Degeaba şase dintre ei au murit deşi medicii s-au străduit să-i salveze. Degeaba s-au făcut tot felul de investigaţii, care în final au dus la concluzii penibile: o asistentă este vinovată că un ştecher a luat foc. Urmele trecerii iadului prin salonul cu nou-născuţi au fost şterse rapid. Iar pruncii din incubatoare sunt, acum ca şi înainte de incediu, îngrijiţi tot de o singură asistentă.
Nici din povestea dramatică a lui Marius Vrânceanu care şi-a luat, dintre şine, braţul tăiat de tren, cu gândul că medici iscusiţi i-l vor pune la loc nu s-a înţeles nimic. Deoarece, culmea, bărbatul cherchelit cu două beri chiar nu greşea când spunea că avem medici iscusiţi, ca de altfel asistente medicale. Dar a nimerit la spital când erau mai multe urgenţe, cu operaţii grele, de durată, complexe şi pentru că nu mai era nici un medic disponbil, de la Iaşi a fost trimis la Bucureşti, evident în zadar. Nu întâmplător mulţi manageri de spitale spun că nici nu vor să se gândească cum ar face faţă unei catastrofe, în condiţiile în care au două-trei urgenţe majore, tot ce vine peste e la mila Celui de Sus. După cum degeaba avertizează profesorul doctor Vasile Astărăstoaie, preşedintele Colegiului Medicilor că, după un an ca 2010 cu un număr-record de medici şi asistente care şi-au găsit de lucru în străinătate, exodul va continua şi în 2011. Prin aplicarea unei reglementări UE privitoare la programul de lucru al medicilor şi periodicitatea gărzilor, spitalele europene au ajuns la un deficit de peste 150.000 de medici. Această reglementare, care în curând va intra în vigoare şi la noi, iar ne prinde pe picior greşit, accentuând deficitul de medici specialişti.
Din tragedia ce a avut loc în urmă cu cinci luni la Maternita
