Sindromul de epuizare profesională este o maladie caracterizată printr-o serie de semne, simptome şi modificări ale comportamentului nostru în mediul profesional, pe scurt la locul de muncă. În engleză, maladia se numeşte "burnout" şi este o consecinţă directă a stresului permanent şi prelungit. Efervescenţă continuă, comunicare 24 de ore din 24, presiuni sociale constante pentru a reuşi: tot acest coktail duce la o creştere costisitoare a cheltuielilor de sănătate legate de stres.

În încheierea recentului Forum Economic Mondial de la Davos, diverşii reprezentanţi ai elitelor economico-politice venite din cele patru colţuri ale lumii au primit o lecţie, mai bine zis un avertisment referitor la noul pericol care-i paşte: epuizarea prin muncă sau "burnout", maladia secolului 21.

Sindromul de epuizare profesională este o maladie caracterizată printr-o serie de semne, simptome şi modificări ale comportamentului nostru în mediul profesional, pe scurt la locul de muncă.

În engleză, maladia se numeşte "burnout" şi este o consecinţă directă a stresului permanent şi prelungit. Efervescenţă continuă, comunicare 24 de ore din 24, presiuni sociale constante pentru a reuşi: tot acest coktail duce la o creştere costisitoare a cheltuielilor de sănătate legate de stres.

În opinia directorului şcolii de psihologie aplicată din Elveţia, prezent la recent încheiatul Forum de la Davos, "aceste boli vor fi cea mai mare sfidare pentru sistemul de sănătate mondial". Spre exemplu, în ultimii 5 ani, în Germania vânzările de medicamente antidepresive au crescut cu 40 de procente.

Din păcate însă, cum "burnaout" nu este o boală recunoscută "oficial", statisticile sunt greu de realizat. O certitudine există şi ea fost confirmată şi la Davos: criza financiară mondială a contribuit din plin la mărirea stresului. Tot mai mulţi salariaţi au refuzat să-si ia zil