Cat de interesati de filmul romanesc pot fi niste straini care au vazut un singur film romanesc, „Francesca”? Vorbim despre locuitorii din Belfast, oras trist si frumos, reintors din 1994 la viata normala (desi un sofer de taxi iti poate spune ca se asteapta ca oricand razboiul sa reizbucneasca).
ICR Londra a reperat singurul cinematograf de arta din oras, Queens Film Theatre (situat peste drum de cladirea principala a Universitatii, Lanyon Building, decupata - ca sa fim grosolani - din „Harry Potter”), unde anul trecut a incercat marea cu degetul organizand o proiectie cu „Francesca”, iar acum a revenit cu prima operatiune ampla din capitala Irlandei de Nord.
Sase filme romanesti („Autobiografia lui Nicolae Ceausescu”, „Morgen”, „Aurora”, „Marti, dupa Craciun”, „Felicia inainte de toate” si „Portretul luptatorului la tinerete”), invitati din patrie - regizorul Cristi Puiu (care a tinut si un masterclass), actorul Hathazi Andras si subsemnata (care a introdus filmele.).
Totul s-a desfasurat cu forte locale. Mica si eficienta echipa de la ICR Londra, condusa de Dorian Branea, a adus vin romanesc (alb si rosu) pentru ultima seara, dar a facut la o tipografie din Belfast afisele, brosurile si doua panouri reprezentandu-i pe regizori in marime naturala. Mi-ar fi placut ca siluetele sa aiba capetele detasabile, astfel incat sa te poti fotografia in postura de Cristi Puiu sau sa te joci inversand capetele regizorilor.
Noul Cinema Romanesc nu e intersanjabil, insa. Irlandezii de toate varstele care au venit la QFT au putut sa-si dea seama ca filmele care se fac in Romania difera unul de celalalt. Cel mai bine au mers „Portretul luptatorului la tinerete” si „Morgen”.
Primul pentru ca a venit pe orizontul de asteptare al unor oameni marcati de razboi civil (un psihiatru mi-a spus cat de multe sunt cazurile de stres po
