Sunteţi unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai proiectului Buzeşti-Berzei-Uranus. Care sunt principalele dumneavoastră obiecţii?
Noi am făcut un document de 60 de pagini, cu contribuţii pe diferite segmente - sociologie, antropologie, economie, trafic, mediu, patrimoniu - şi, din toate punctele acestea de vedere, proiectul este nociv oraşului. Am citat inclusiv Carta Internaţională semnată de România, Declaraţia de la Toledo din 2010 şi Carta de la Leipzig din 2007, care spun că exact genul acesta de proiecte nu se fac în oraş, adică să rupi ţesutul istoric, ca să aduci o şosea în oraş, să rupi în două un cartier. Documentul spune că, dacă faci o şosea care străbate transversal oraşul, ea îţi va aduce şi mai multe maşini. Peste tot în lume se găsesc soluţii de ocolire. Dacă vorbim de Bucureşti, e de mii de ori mai importantă şoseaua de centură, tocmai ca să eviţi ca toţi oamenii care traversează de la Ploieşti la Giurgiu sau la Constanţa să treacă prin mijlocul oraşului. Am văzut pe planşe că în stânga şi în dreapta şoselei vor fi construite imobile de birouri, iar acestea vor aduce şi mai multe maşini. De fapt, lărgirea acestui tronson va îngreuna, şi nu va rezolva problema traficului. Primăria spune că se va ajunge din nord în sud în 20 de minute. Avem dubii. În plus, va fi mai mult mai greu să traversezi acest bulevard cu maşina decât este acum. Iar aici trebuie să fac o remarcă: vorbim despre un proiect care nu e complet. În momentul acesta, Primăria nu a anunţat oficial, în afară de faptul că pe un anume teren va trece o şosea, ce va fi în stânga şi în dreapta acestei şosele.
Nu există Planuri de Urbanism Zonal (PUZ-uri) aprobate în cadrul acestui proiect?
Nu există. Este una dintre problemele pentru care noi am contestat-o în instanţă. Un PUZ are regulament de construire, prin definiţia lui. Aşa-numitul PUZ în baza căruia se face aceas
