Femeile din mediul rural şi-ar dori să fie bucătărese, frizeriţe, patiseri, dar şi "să mânuiască" uşor computerul, pentru intra pe piaţa muncii. Sursa: ARHIVA EVZ

Plecarea masivă la muncă în străinătate a femeilor din mediul rural, în special din zona Moldovei, a lăsat în urmă destul de multe necazuri: copii singuri acasă, soţi în pragul divorţului, bătrâni fără niciun sprijin, sate pustiite. Exodul a adus însă şi un avantaj comunităţilor sărace: femeile au căpătat mai multă încredere în ele. Nu mai acceptă să li se spună că trebuie să stea în bătătură, s-au depărtat de cultura "radio-şanţ" şi sunt mai hotărâte să-şi găsească un loc de muncă.

"În satele din care au plecat mai mulţi tineri să lucreze în afară, femeile sunt mai hotărâte să facă ceva decât bărbaţii. Asta pentru că au văzut că pot face ceva şi nu mai acceptă atât de uşor că nu se poate", este de părere Cristina Chinole Cazacu, manager al proiectului "Combaterea discriminării şi creşterea potenţialului de angajare a femeilor din mediul rural". Prin intermediul acestui program, femeile de la sate vor putea să urmeze cursuri de calificare în meserii care sunt şi căutate pe piaţa muncii, în funcţie de zona în care locuiesc.

Femeile fug de navetă şi nu vor să-şi lase copiii acasă

Dar, potrivit unui studiu realizat în cadrul proiectului, cel mai greu este să le desprinzi pe aceste femei de casă. Învăţate doar să gătească, să aibă grijă de copii şi să plivească roşiile, le este destul de greu să plece la cursuri şi apoi, cele mai norocoase, chiar la muncă. Distanţa locului de muncă faţă de casă (în proporţie de 80%) sau faptul că nu au cu cine să-şi lase copiii cântăreşte mult în decizia lor de a pleca la muncă în oraş, mai arată cercetarea. În plus, în mare măsură contează şi dacă sunt angajate cu forme legale şi nu la negru. Totuşi, mentalitatea pare să nu le ajut