Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut, ieri, liberalizarea pieţei gazelor naturale şi a pieţei de energie electrică. Adică, autorităţile noastre vor trebui să reglementeze aceste preţuri doar pentru populaţie şi instituţii publice, nu şi pentru agenţi economici.

Dacă s-ar implementa liberalizarea pieţelor, atunci agenţii economici care au plătit un preţ mai mic, controlat de stat, vor trebui să suporte majorări de tarife. Acestea se vor reflecta în preţurile serviciilor şi produselor oferite de firme, pe care le vor plăti consumatorii. De altfel, orice creştere de preţ la utilităţi influenţează şi inflaţia.

Dar ce i-a apucat, brusc, pe reprezentanţii FMI să discute liberalizarea pieţelor energetice cu reprezentanţii Ministerului Economiei, sus-ţinând o cerere mai veche a Comisiei Europene? Surse din Ministerul Economiei susţin că FMI a pus aceas-tă problemă pentru că ţara noastră pierde investitori strategici din cauza modului în care reglementează preţurile. Cu alte cuvinte, investitorii vor preţuri mai mari ca să scoată un profit mai mare şi mai rapid din producţia noastră de energie.

Intervenţia FMI nu este întâm-plătoare în condiţiile în care am pierdut trei investitori strategici ("RWE" Germania, "GDF Suez" Franţa şi "Iberdrola" Spania) din proiectul de construcţie al Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, în valoare de patru miliarde de euro.

Oficialii Ministerului Economiei susţin, însă, că reprezentanţii FMI au ridicat, în cadrul discuţiilor de ieri, posibilitatea liberalizării preţurilor la gaze naturale, cu excepţia consumatorilor casnici şi captivi (spitale, şcoli, grădiniţe, unităţi de asistenţă socială, instituţii de interes public etc.). Tema a fost analizată, dar nu s-a luat nicio decizie în acest sens. Ei mai spun, într-un comunicat: "Precizăm că, în prezent, nu exis-tă nicio discuţie oficială în Guvern cu privire la liberal