Revoluţia noastră e cunoscută ca prima din istorie transmisă în direct la televizor. Pentru basarabeni, revolta din aprilie 2009 a rămas ca prima revoluţie virală, propagată prin internet în special prin situl twitter.com

În urmă cu doi ani, Republica Moldova ieşea din alegerile parlamentare cu Partidul Comunist câştigător. Imediat după alegeri, un grup de 7 tineri anunţau prin intermediul internetului organizarea unui flash-mob, în centrul Chişinăului, ca semn de protest acuzând fraudarea scrutinului. Acţiunea s-a transformat însă într-o revoltă la care au participat peste 20.000 de oameni. După trei zile, erau patru morţi şi sute de răniţi.

În lumea virtuală revolta de la Chişinău a fost denumită "Revoluţia Twitter". Astfel, imaginea cu pumnul strâns moldovean a ajuns în toate colţurile lumii. În final, alegerile s-au repetat şi la putere au venit pro-europenii. De atunci Moldova e într-o campanie electorală. Deja s-a ajuns la cea de-a doua tură de alegeri anticipate şi sunt şanse mari ca în acest an să mai fie una. În plus urmează şi alegeri locale, programate pentru primăvară. Câţi din cei 20.000 de tineri ieşiţi în piaţă au mai rămas în Moldova nu se ştie. Există un pronostic neoficial. Mai bine de 30% sunt plecaţi din ţară. Şi cea mai mare a rămas doar pentru că sunt încă la şcoală.

"Dreptul de a nu ne mai fi frică"

În Chişinău se vorbeşte rusă. Foarte multă rusă. În supermarketuri cu greu găseşti o vânzătoare cu care să te înţelegi în limba română. Nici măcar la reprezentanţa Moldcell, o companie de telefonie mobilă, nu ai noroc mai mare. Aici doi tineri nu sunt capabili să înţeleagă o întrebare simplă. Pe stradă, reclamele sunt la dublu: jumătate în rusă, jumătate în română. Etichetele la produse din magazine sunt un amestec ciudat cu rezonanţe slavo-latine. În malluri eşti întâmpinat de vânzătoare în limba rusă, la fel ca şi la bănc