Economiştii susţin că diferenţa dintre încasările şi cheltuielile statului, în 2011, poate fi mai mare decât prognoza Guvernului atât timp cât fondurile merg spre investiţii. Analiştii susţin că un nivel al inflaţiei şi al deficitului bugetar de 4% până în 2015 nu reprezintă un pericol pentru economie.
Prima întrebare pe care o pun investitorii străini băncilor din România este legată de motivul pentru care economia românească este decalată de restul economiilor din regiune. Exceptând Turcia şi Polonia, care vor rămâne motoarele redresării în Europa Centrală şi de Est, restul statelor arată semne mai puternice de revigorare. România se păstrează, încă, în urma convoiului, deşi există şi semne pozitive. Citiţi şi: Deficitul e în grafic, dar fără arierate
Buget insuficient pentru investiţiile din comune Pentru acest an, prognoza UniCredit Ţiriac Bank arată o creştere a PIB de 1,7%, după o scădere de 2,5% în 2010. Deficitul bugetar în 2011 este estimat la 5% din PIB, după ce anul trecut s-a încheiat pe un deficit cu unul, două puncte procentuale peste nivelul de 6,5%. „Mai important decât dimensiunea deficitului este structura lui şi mai ales să nu acumulezi arierate.
În 2011, este esenţial ca deficitul să se facă pe investiţii", crede economistul-şef al băncii Rozalia Pal. De aceeaşi părere este şi analistul economic Lucian Isar, care subliniază faptul că avansul economiei trebuie încurajat prin creşterea deficitului bugetar. „Deficitul bugetar şi inflaţia ar trebui să urmărească «regula lui 44» până în 2015, un deficit de 4% pentru a permite spaţiu fiscal pentru investiţii, iar inflaţia să aibă un interval ţintă centrat tot pe 4%", a explicat Isar.
Semnele bune
Industria auto va fi unul dintre cele mai performante sectoare în 2011, atât în regiune, cât şi în România, potrivit şefului diviziei de cercetare pentru Europa Centrală şi de
