Simina Petrean este una dintre puţinele persoane care îşi câştigă traiul făcând ceea ce îi place: predă pianul la Liceul de Artă „Ioan Sima” din Zalău, de cinci ani. Şi-a dat seama încă din copilărie ce îşi doreşte şi a avut norocul – şi ambiţia – să-şi poată realiza visul.
Când avea şase ani, părinţii au trimis-o la şcoala de muzică, pe urmă i-au adus un pian acasă. În clasa a cincea a fost momentul în care a realizat că îşi doreşte să facă muzică, iar de acolo drumul a fost uşor.
Talentul pe care l-a dovedit cântând la pian a adus-o în faţa publicului de mii de ori şi spune că sentimentul pe care îl ai într-o asemenea situaţie este spectaculos. „A evolua în faţa unui public îţi dă o senzaţie deosebită. Te pune în situaţia de a-ţi exprima în faţa altora cele mai intime sentimente. Şi bineînţeles, emoţiile de rigoare, care nu fac decât să mărească sentimentul succesului. Iar dacă totul iese bine, starea de spirit este extraordinară”, spune Simina.
„Muzica este ereditară în familia noastră”
Muzica „i se trage” din familie. Mama ei este şi ea muziciană, predând vioara la aceeaşi şcoală, iar fratele ei urmează Facultatea de Canto la Cluj Napoca, fiind şi membru al Filarmonicii.
Pentru Simina, muzica este un alt mod de exprimare, unul mai sincer, mai adevărat şi mai sensibil decât vorbele. O face să se simtă deosebită. Iubeşte toţi compozitorii clasici, însă preferă să-i interpreteze pe Beethoven, Chopin şi Liszt.
Simina Petrean spune că iubeşte foarte mult copiii, lucru demonstrat şi de abdomenul umflat pe care îl mângîie cu gesturi tandre. Fetiţa ei, Adela, se va naşte peste două luni, iar singurul regret al viitoarei mămici este acela că-şi va părăsi elevii de la Liceul de Artă, pentru doi ani. „Toţi elevii mei sunt înnebuniţi că plec de la 1 martie. Şi ei ţin la mine la fel de mult cât ţin şi eu la ei”, spune ea. Totuşi, î
