O telegramă diplomatică americană din 2008, publicată de site-ul WikiLeaks, evocă un contract în baza căruia o companie românească trebuia să exporte arme automate în Libia, după ce Londra a refuzat să dea licenţă de export unei firme britanice, de teamă că armele ar putea ajunge în zone sensibile.
Potrivit telegramei diplomatice, redactată de ambasada americană la Tripoli şi datată 6 noiembrie 2008, compania britanică York Guns ar fi trebuit să exporte în Libia 130.000 de arme automate Kalaşnikov, acţionând ca intermediar între o parte ucraineană, neidentificată, şi responsabili cu achiziţiile din Comitetul de Apărare din Libia (echivalentul Ministerului Apărării).
Ambasada Marii Britanii la Tripoli se temea însă că Guvernul libian ar putea intenţiona să re-exporte armele către Guverne sau grupări rebele armate din Ciad şi Sudan. Prin urmare, Guvernul britanic a decis la 30 octombrie 2008 să nu aprobe licenţa de export pentru York Guns.
În schimb, Muhammad el-Obeidi, un om de afaceri libian care are legături cu regimul lui Muammar Khadafi, a afirmat la 23 octombrie că a semnat un contract cu o companie românească (NFI), pentru exportarea din România în Libia a 100.000 de arme automate de tip AK-47.
O telegramă diplomatică americană din 2008, publicată de site-ul WikiLeaks, evocă un contract în baza căruia o companie românească trebuia să exporte arme automate în Libia, după ce Londra a refuzat să dea licenţă de export unei firme britanice, de teamă că armele ar putea ajunge în zone sensibile.
Potrivit telegramei diplomatice, redactată de ambasada americană la Tripoli şi datată 6 noiembrie 2008, compania britanică York Guns ar fi trebuit să exporte în Libia 130.000 de arme automate Kalaşnikov, acţionând ca intermediar între o parte ucraineană, neidentificată, şi responsabili cu achiziţiile din Comitetul de Apărare din Libia (
