Peste jumătate de milion de şomeri au ieşit din statisticile de şomaj în 2010 pentru că nu şi-au reînnoit cererile de locuri de muncă la agenţiile pentru ocupare şi nu mai apar astfel în evidenţele oficiale. Ca urmare, celor 630.000 de şomeri aflaţi în prezent în plată li se adaugă cel puţin alţi 570.000 de persoane fără loc de muncă care nu apar în statistici pentru că nu se mai prezintă la oficiile de muncă. ZF face pentru prima dată lumină în misterul şomajului de doar 7% în România, în condiţiile în care există 4,5 - 5 milioane de salariaţi la o populaţie ocupată de 10 milioane de persoane, deci 5 milioane de persoane apte de muncă despre care nu se ştie ce fac. Astfel, numărul persoanelor care nu au loc de muncă este de fapt mult mai mare, dacă se adaugă cele câteva sute de mii de şomeri care îşi pierd anual acest statut pentru că nu îşi mai vizează carnetul de şomaj, dar nici nu-şi găsesc un loc de muncă.

Pentru a fi înregistrat ca şomer, orice român care rămâne fără loc de muncă trebuie să meargă lunar la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă să completeze acte şi să-şi vizeze carnetul de şomaj. Unul dintre cei mai vechi şomeri din România care face acest lucru este din judeţul Ilfov şi merge periodic din 2002 încoace pentru o ştampilă pe carnetul de şomaj, pentru a rămâne în statistici, deşi nu mai primeşte de mult ajutor de şomaj. Cei care nu fac acest lucru ies din statistici şi nu se mai ştie nimic de ei.

"Şomerii indemnizaţi trebuie să se prezinte lunar la agenţiile pentru ocupare pentru a-şi viza carnetele de şomaj, pentru că altfel li se suspendă dreptul de a mai primi indemnizaţie şi să solicite un loc de muncă. Şi şomerii neindemnizaţi trebuie să depună cereri de solicitare a unui loc de muncă pentru a fi în continuare în evidenţele noastre, însă mai rar, cam o dată la şase luni", a spus Silviu Bian, preşedintele ANOFM.

Ju