România a câştigat ultimul titlu important, aur la Campionatul Mondial de handbal masculin, în 1974 iar naţionala de fotbal, a treia din lume în clasamentul FIFA din septembrie 1997, a ajuns, acum, tocmai

pe locul 57

Sporturile de echipă din România au cunoscut, după decembrie '89, un regres puternic, foarte puţini fiind cei care au reuşit sau reuşesc să mai conteze în elită. A fost, pentru mai bine de un deceniu, naţionala de fotbal, dar după dispariţia "generaţiei de aur" a început prăbuşirea, iar în acest moment echipa antrenată de Răzvan Lucescu ocupă cel mai slab loc din istoria acestui sport la noi, 57, în condiţiile în care în septembrie 1997 era pe locul 3 în lume. Tot pe locul 3 a terminat România Campionatul Mondial de fotbal under 20 din 1981, cea mai bună performanţă a fotbalului românesc la nivel de naţională, potrivit celor de la FIFA.

La plusuri, o singură echipă se poate lăuda că în ultimele două decenii a reprezentat bine România, şi aceasta este naţionala feminină de handbal. Campioană mondială în 1962, naţionala feminină a mai luat medalii şi în 2005, un argint la Mondiale, dar şi în 2010, bronz la Europene. În ceea ce priveşte naţionala masculină de handbal, ea este, fără îndoială, cea mai valoroasă echipă din istoria sportului nostru. De patru ori campioană mondială, de şase ori medaliată în total la CM şi de patru ori medaliată la JO, vicecampioană olimpică în 1976, la Montreal, ea a dispărut din peisaj în 1990, la puţin timp după ce a câştigat bronzul la CM din Cehoslovacia. S-a calificat şi pentru CM din 1993 şi 1995, de fiecare dată clasându-se pe locul 10, după care a urmat o pauză de 14 ani şi şase calificări ratate consecutiv. În acest moment, Federaţia de Handbal din România este pe locul 6 în lume, dar meritul este al fetelor, care sunt clasate pe locul 4, în vreme ce băieţii sunt pe locul 7, pentru că nu au mai adu