Interesul național ar trebui să primeze în fața politicilor FMI, care se bazează doar pe doi piloni de susținere (inflație și deficit) și care au nevoie de un alt treilea pilon necesar pentru atingerea PIBului potențial.
„Echilibrul macroeconomic financiar nu este suficient pentru creșterea economiei”, spune Lucian Isar, analist economic, fost vicepreședinte al Bancpost. „Implementarea întocmai a politicilor FMI, adică stabilizarea macro de care se tot vorbește, duce, așa cum am văzut în economiile din Asia sau America de Sud, la o perioadă lungă, 8-10 ani, de creștere economică suboptimală”, mai arată analistul care precizează că o creștere economică redusă, de unu-două procente nu este suficientă pentru o țară în dezvoltare.
Economia românească are nevoie de măsuri particulare pieței și zonei pentru a reuși să iasă din recesiune și să reintre pe un trend de creștere semnificativă. Măsuri care nu s-a luat însă până acum. „Efectele nivelului dobânzii de politică monetară au loc la 8-12 luni de la momentul schimbării, ceea ce obligă la o politică proactivă, de anticipare a problemelor din economie”, spune Lucian Isar. Ceea ce ne arată că BNR a reușit să fie cu cel puțin un pas în urma evenimentelor în ultimii ani, prima reducere de dobândă de politică având loc doar la începutul lui 2009, când economia a înregistrat și cel mai mare recul din perioada crizei.
„Deficitul bugetar și inflația ar trebui să urmărească <> până în 2015, adică un deficit de 4% pentru a permite spațiu fiscal pentru investiții, iar inflația să aibă un interval țintă centrat tot de 4%”, arată analistul. În același timp, creditarea companiilor ar trebui promovată și favorizată, inclusiv prin reducerea până la zero a rezervelor minime obligatorii pentru creditele de investiții, iar dobânda de politică monetară ar trebui redusă la 5,75%.
De asemenea, politica economică t
