Dintre adolescenţii de 15 ani din România, nu mai puţin de 40 la sută au probleme când vine vorba să citească sau să scrie. O spun rezultatele testelor de evaluare internaţională, aşa-numitele PISA.
Statistica arată că gradul de alfabetizare din România este de două ori mai redus faţă de media continentală, oricum ajunsă la un nivel îngrijorător. În toată Uniunea Europeană, unul din cinci tineri scrie şi citeşte greu.
Comsia Europeană a început de marţi, 1 februarie, să caute modalităţi pentru creşterea gradului de alfabetizare, atragând atenţia că cititul şi scrisul sunt competenţe esenţiale, fără de care cetăţenii europeni pot rămâne fără slujbă, pot fi marginalizaţi şi pot reprezenta un obstacol în calea creşterii economice.
În România însă, entuziasmul reformator de la Bruxelles pare să nu fi ajuns.
“Analfabeţii plesnesc de sănătate”
“La noi, dezbaterea de idei a fost demult înlocuită de încăierările între ciomăgari, iar limbajuil îngrijit e semn al înapoierii. Se poate lupta cu aşa ceva? Putem încerca. Dar, sincer, cred că partida e deja pierdută. Pe când alfabetizaţii sunt tot mai puţini şi mai palizi, analfabeţii plesnesc de sănătate şi vitalitate”, spune, pentru romanialibera.ro, scriitorul Mircea Mihăieş, vicepreşedinte al Institutului Cultural Român (ICR).
Mircea Mihăieş crede că de vină pentru eşecul elevilor români la testele internaţionale este politica “tenace şi cinică” de sărăcire a profesorilor. “Când învăţătorii arată ca vai de lume, când banii nu le ajung de-o pereche de pantofi noi, darmite de cărţi, e limpede că modelul oferit elevului e, în cel mai bun caz, unul demn de dispreţ. Tot ce-ţi va spune acel profesor amărât nu valorează nici cât o ceapă degerată”, îşi exprimă dezamăgirea scriitorul.
Altă cauză pentru gradul scăzut de alfabetizare – adaugă Mihăieş -
