De modul în care ne hrănim copiii, începând chiar din perioada intrauterină, depinde sănătatea lor, afirmă prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Potrivit expertului, noile generaţii sunt din ce în ce mai sensibile, mai bolnave şi chiar s-a ajuns la situaţii în care copiii se îmbolnăvesc şi mor înaintea părinţilor. "Un copil nu este un adult în miniatură. Copiii au alte necesităţi fiziologice. Pentru ei, spre exemplu, nu sunt suficienţi doar cei 8 aminoacizi esenţiali, ei au nevoie de mai mulţi aminoacizi", subliniază medicul nutriţionist. El susţine că alimentaţia de la sân este vitală pentru un sugar, mai ales până la vârsta de 6 luni. După această vârstă se poate începe diversificarea alimentaţiei.

"Foarte important este ca diversificarea amidonoaselor să nu se facă cu amidonoasele gluteice, adică grâul, orzul, secară şi ovăz. Diversificarea se poate începe cu alimente amidonoase ne-gluteice, precum cartoful, mălaiul şi orezul, care este un aliment foarte uşor de digerat şi tonic pentru sistemul imunitar. "Tubul digestiv al copilului nu este suficient maturizat şi are nevoie de anumite alimente care contribuie la maturizarea sa corectă", menţionează medicul.

Citeşte şiDietă, cură de slăbire şi E-urile din mâncare. Videochatul Gândul: Mencinicopschi, despre alimentele "RELE" de pe raft

Specialistul a mai vorbit despre un fenomen tot mai des întâlnit: dieta vegetariană în rândul copiilor. "Organismul copilului are nevoie de cât mai multe surse de proteine pentru a se dezvolta în mod sănătos. Dieta vegan, care presupune renunţarea la orice aliment care provine de la animale: lapte sau ouă, poate fi adoptată cel mult după vârsta de 40 de ani, în nici un caz la vârsta de 3 ani", conchide nutriţionistul.

De modul în care ne hrănim copiii, începând chiar din perioada intrauterină, depinde sănătat