Ameninţarea fantomei petroliere

Investitorii se tem că tensiunile din Egipt se vor răspândi în alte state producătoare de petrol din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu, precum Libia şi Arabia Saudită, care asigură peste o treime din producţia mondială. Un astfel de scenariu aproape că ar repeta situaţia din 1956, când Israelul, Franţa şI Marea Britanie au atacat militar Egiptul după ce acest stat a naţionalizat compania care opera Canalul Suez. Creşterea problemelor în Egipt şI potenţialul său impact asupra preţului petrolului este "clar o îngrijorare” pentru economia globală, a declarat joi Christine Lagarde, ministra franceză a Finanţelor.

Ea a legat creşterea abruptă a preţurilor la petrol, exacerbată de evenimentele din lumea arabă, de una din priorităţile preşedenţiei franceze a G-20 – creşterea preţurilor la mărfuri. Lagarde a argumentat că îmbunătăţirea reglementărilor pe bursele de mărfuri a rămas în urma eforturilor făcute în privinţa instrumentelor financiare. Ea a mai spus că este nevoie de o "dezbatere onestă” despre rolul pe care îl au speculaţiile în scumpirea mărfurilor, inclusiv marfa.

"În mod clar tensiunea şI volatilitatea pe care le vedem acum, chiar în timp ce vorbim, pe preţurile petrolului, este unul din aceste simptome ale lipsei de stabilitate, de predictibilitate, ceea ce le pune în centrul agendei noastre în privinţa îngrijorărilor privind volatilitatea materiilor prime”, a mai completat Christine Lagarde.

Franţa susţine introducerea unei taxe globale pe tranzacţiile financiare, dar problema este identificarea tranzacţiilor potrivite de a fi taxate. Creşterea preţului la petrol ameninţă creşterea economică la nivel mondial, acţionând de fapt ca încă o taxă, ceea ce lasă fără capitalizare companiile sau fără bani oamenii. Mai departe, sunt reduse investiţiile şI consumul. Petrolul afec