"Eu nu primesc ordine de la nimeni, am destula vechime in partid incat sa mai tin cont de sfaturile cuiva. Eu in transee am fost mereu", se otaraste Vasile Blaga la "baciul" sau. Cu aceasta declaratie, PD-L intra in epoca post-PD-L.
Ma cam oboseste prostia cu partidul care a intrat in epoca post-Basescu. Adevarul e ca Basescu a intrat in epoca post-PD-L. PD-L-ul pe care il stim acum trebuie sa dispara sau sa se metamorfozeze in alt partid.
Epoca post-PD-L e acea perioada in care "stelele" partidului aduna saci de gips si isi fac grupuri statuare in curte la Modrogan. In rest, nimic in jur. Totul impietrit. Vechimea se eternizeaza in roca.
Tehnic, PD-L, chiar aflat la 15% in sondaje, poate sa mai prinda un mandat la guvernare. Cu parghiile majoritatii de acum, PD-L poate veni in pozitie castigatoare in 2012.
Sunt tot felul de "trucuri" logistice, care tin de organizare, prin care partidele la putere isi creeaza avantaje pentru a-si prelungi sederea in fotoliile capitonate din executiv. Dar, fiind trucuri, ele au ceva artificial si nedurabil.
Asta ar trebui sa inteleaga si statuia secretarului-general care nu mai primeste sfaturi.
Daca un partid politic este simpatizat de 15% din populatie si mai recruteaza inca 15% electori fara optiuni, cumparati cu o galeata sau un sac de faina, atunci, odata ajuns la guvernare, acel partid va simti imediat lipsa legimitatii. Cei 30% erau de fapt nisipuri miscatoare.
Daca un partid ia 1 milion de voturi in tara si inca un milion din diaspora si vine la guvernare, el va simti o stare de nemultumire inca din prima zi. Daca un partid aflat la guvernare isi creeaza un avantaj din decupajul electoral, care il aduce de la 30% din optiuni la 60% din mandatele parlamentare (perfect posibil), atunci acel partid va guverna intr-o atmosfera ostila, daca nu ince
