Nu am riscat până acum un comentariu referitor la evenimentele din Egipt. Şi bine am făcut, pentru că de miercuri lucrurile s-au schimbat şi se îndreaptă spre un război civil. Nici această nouă situaţie nu o voi comenta, în schimb am să mă refer - de fapt trag un semnal de alarmă - despre ce s-ar putea întâmpla la noi dacă vor exista ample proteste împotriva regimului.

Apariţia - nu înţeleg de ce unii spun că este surprinzătoare - a suporterilor lui Mubarak seamănă foarte mult cu ciomăgarii lui Ceauşescu trimişi spre Timişoara în decembrie 1989 (dar care au fost blocaţi la timp), cu masele de "oameni de bine" care au lansat sloganurile "jos moşierii!", "nu ne vindem ţara!" sau "noi muncim, nu gândim!" din ianuarie 1990, cu "IMGB face ordine" şi minerii "care au plantat panseluţe" din timpul Pieţei Universităţii. Întotdeauna şi oriunde au existat proteste împotriva unor dictatori sau lideri autocraţi au existat şi contramanifestaţii ale unor mase prezentate ca fiind suporteri ai celor contestaţi. În toate situaţiile în care s-au înregistrat contramanifestaţii, elementul uman înregimentat "sub culorile" celui contestat era compus de mase mai mari sau mai mici de oameni aflaţi la periferia societăţii (deloc întâmplător locatari ai cartierelor periferice), în general asistaţi care îşi duc traiul de azi pe mâine datorită ajutoarelor primite de la autorităţi. O categorie socială care nu are deloc sau în măsură infimă contact cu internetul, o categorie socială aproape deloc informată cu realităţile zilei. O categorie uşor de manipulat de către "agenţii" mai mult sau mai puţin camuflaţi ai Puterii, şi foarte uşor de asmuţit împotriva contestatarilor mai ales dacă se mai oferă şi unele "atenţii". Una peste alta este vorba de o veritabilă armată de auxiliari ţinută în rezervă pentru momentele de cumpănă ale Puterii. Iar faptul că aceşti "auxiliari" recurg de regulă l